IOANA MATES

Bun-venit in mijlocul a ceea ce numesc eu centrul impertinentei psihice!!!

marți, 27 august 2013

Normal

Și când te gândești că nimic pe lumea asta nu stă în loc. Când te gândești că toate lucrurile care ai vrea să se oprească și să rămână nemișcate măcar pentru o zi, parcă o iau la goană, parcă fug mâncând pământul doar ca să fie sigure că te lasă în urmă.
De multe ori mi-am dorit ca timpul să se oprească în loc, dar el a pornit într-un șprint intenționat și de multe ori mi-am dorit ca timpul să mă menajeze și să plece de lângă mine, dar s-a oprit ca și când nu m-ar fi băgat in seamă.
Nu e ciudat cum de fiecare dată când îți pui în minte că trebuie să urmezi planul pe care în urmă cu câteva nopți l-ai născocit, planul care tu crezi că e "cel mai" perfect pentru tine, după câtva timp apare ceva care ți-l dă peste cap?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Timpul nu mai avea rabdare....

Faceți căutări pe acest blog

Powered By Blogger