Uit....

Uit uneori cum e sa ploua,

Uit uneori cum e o roua,

Uit uneori cum e sa fie,

Iar uneori visez ca e.

Imi amintesc o frunza moarta

zambea de fericire

gasea un picur de uimire

in ceea ce o omora.

Galbena si stravezie

vesteda, facuta praf

vedea doar verde inainte-i

si suspina la orice pas.

Era micuta, dar vioaie

se agata de-un varf de ploaie

spera ca vede-o alta zi...

Jos alb si rece, afara frig

Micuta frunza e pe zid.

prin straturi pline de pamant

erau si alte fumegand.

Se intristeaza pentru ele.

Suspina-nghite-n sec,

Vantul o zboara dincol' de zid...

O alta parte fumegand...