IOANA MATES

Bun-venit in mijlocul a ceea ce numesc eu centrul impertinentei psihice!!!

vineri, 26 martie 2010

Iti pasa????

Gropi de intuneric taiate de lumina
Si fire de durere cusute cu morfina,
Se contopesc in mine alunecand in nimeni
Si orisicine vede, nu crede, ca traiesti din tine...

Te trezesti in timpul infinit
Si simti durerea unui mort subit
Traiesti in negru sa vezi minunea
Te enervezi si pleci sa-nchizi lumina...
Te simti un corp lasat de lume
Te doare, esti in sevraj latent,
Privesti in tine...esti absent,
Mori din dorinta de a vedea,
Esti infirm si-a ta fiinta se dezbina,
Si iarasi simti ca viata ta-i infima.

Culorile se-nchid...
Trec toate in spre negru...
Zambetele...se transforma,
Iar rasului nu-i mai gasesti demult vreo noima.
Si sensul trairii e minor
Sensul celui mai dulce fior
Nu mai exista...
Paralizia ochilor ce-ti ies din orbite
Cand vrei sa privesti spre lumina...
E prea puternica
Si cred ca prin etica
Ai pierdut tot...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Timpul nu mai avea rabdare....

Faceți căutări pe acest blog

Powered By Blogger