Gandeste-te, tu, fiara!
La moartea latenta a nebuniei tale,
Ce intelegi tu, oare?
E foc sau e fum?
Sau...doar te-ntrebi kum?!
Scanteietoarea flama din sufletu-mi sihastru
M-ascunde-n viatza de okiul tau albastru.
Si sufla peste mine cu neagra-i respiratie,
Cerandu-mi sa ma-nkid
In globul sloi de gheatza.
Vezi, tu?Fiara din etern...
Figura ta prea fina,
M-ascunde de modern;-
Si treci in nefiinta,
Uitand de-a ta credinta...
Pierind k o ruina....
"Nu trebuie să părăseşti camera. Este suficient să rămâi aşezat la masă şi să asculţi. Nu trebuie nici măcar să asculţi; este suficient să aştepţi. Nu trebuie nici măcar să aştepţi; este suficient să înveţi să rămâi liniştit, şi împăcat, şi solitar, iar lumea ţi se va oferi singură şi de bunăvoie. Ea nu are de ales: se va revela singură, în extaz, la picioarele tale." FRANZ KAFKA
IOANA MATES
Bun-venit in mijlocul a ceea ce numesc eu centrul impertinentei psihice!!!
sâmbătă, 20 martie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Timpul nu mai avea rabdare....

:X...:*
RăspundețiȘtergere